Tag: ganduri

A trecut un an deja şi nici nu mi-am dat seama când. Totul este atât de viu în mintea mea de parcă s-a întâmplat ieri să primesc mesajul şi să dau telefonul care au pus în mişcare o aventură care avea să mă marcheze aşa cum i-a marcat pe atât de mulţi odată cu mine. A fost o încercare grea la care am fost supuşi mulţi dintre noi şi despre care mi-aş dori să pot spune că a născut o Românie nouă. Din păcate, ştim deja cu toţii sfârşitul acestei poveşti şi am aflat pe pielea noastră că mizeria nu naşte decât mizerie şi că, în ciuda încercărior de coagulare, ne-am risipit hemofilic lăsând ţara să sângereze în continuare. Read More Cenuşă şi uitare

Gânduri de acum

8

Copilul stătea în faţa porţilor tremurând. Privea nedumerit, temător şi îndurerat la cei ce îl priveau de pe partea cealaltă. Unii îl priveau cu ură, unii râdeau pe sub mustăţi, alţii îl compătimeau şi câţiva îi aruncau priviri calde. Era gol, imaculat în sinceritatea lui murdară. Hainele sale stăteau într-o grămadă lângă el, atât de curate pe lângă trupul său murdar, noroi întărit în jurul gleznelor, tăieturi şi julituri în jurul genunchilor şi mâinile murdare de sânge şi pământ. Se simţea privit, cercetat, examinat, dar cumva îi plăcea. În fond, alegerea fusese a lui. Păşi cu paşi timizi către porţile care se deshideau încet în faţa lui. Read More 8

Gânduri de acum

Ştiu că stăteam odată, demult, cu laptopul în braţe şi scriam. Erau alte vremuri, vremuri tulburi ale beatitudinii tinereşti, atunci când orice fărâmă de sentiment capătă proporţiile unui univers, atunci când nu învăţasem încă prea multe despre gravitaţia realităţii. Acea gravitaţie care te apucă de un picior şi te trânteşte de pământ, care nu se măsoară în Newtoni, ci în numărul de bucăţele pe care trebuie să ţi le aduni de pe jos ca să redevii întreg. Şi niciodată nu reuşeşti să le pui la loc pe toate, mereu lipsesc una-două şi le înlocuieşti cu altceva, te peticeşti până ajungi la o vârstă la care arăţi ca un munte de plasturi şi cusături cu aţă albă. Şi atunci înveţi să îţi temperezi visele, să vezi mai de aproape pământul şi să te gândeşti de două ori înainte să te aventurezi din nou în vidul lipsei de discernământ. Read More Gânduri de altădată

Gânduri de acum

Cerul s-a rupt în două, despărţit de o lance roşiatică. Geamurile întunecate ale blocului alăturat se luminau timid unul câte unul. Dintr-un copac o cioară se ridică săgetând orizontul meu. Îmi încleştez degetele în jurul filtrului de parcă aş vrea să îi storc ultima zvâcnire din viaţă şi îl îndrept fără să mă gândesc de două ori către scrumiera plină. Împreunată cu surorile ei, ţigara sfârâie uşor şi îşi dă duhul sub puterea apăsării mele. Iar s-a făcut dimineaţă. Încă o noapte pe care am pierdut-o făcând naiba ştie ce. Nici eu nu mai ştiu. Read More Online

Povestioare

IV. Prin vâltoarea vieţii

Noaptea s-a lăsat pe nesimţite peste străzile înguste. Pavate cu intenţii bune ale unei ere ce se stinge uşor în memoria celor ce păşesc asupra lor, susţin neobosite ruinele trecutului prin care bate vântul schimbării. Un miros cunoscut mă întâmpină în holul mic cu podea de mozaic. Nu s-au schimbat încă îndeajuns de multe, dar viaţa mea abia începe. Read More Amintirea schimbării (IV)

Amintirea schimbării