Tag: viata

A trecut un an deja şi nici nu mi-am dat seama când. Totul este atât de viu în mintea mea de parcă s-a întâmplat ieri să primesc mesajul şi să dau telefonul care au pus în mişcare o aventură care avea să mă marcheze aşa cum i-a marcat pe atât de mulţi odată cu mine. A fost o încercare grea la care am fost supuşi mulţi dintre noi şi despre care mi-aş dori să pot spune că a născut o Românie nouă. Din păcate, ştim deja cu toţii sfârşitul acestei poveşti şi am aflat pe pielea noastră că mizeria nu naşte decât mizerie şi că, în ciuda încercărior de coagulare, ne-am risipit hemofilic lăsând ţara să sângereze în continuare. Read More Cenuşă şi uitare

Gânduri de acum

Stătea zgribulit pe o bancă de lemn umed privind în gol. Oare a trecut ultima maşină? Nici nu mai ştiu la ce oră ajungea. Un bloc se ridica gri vis-a-vis cu două lumini chioare răzbătând printre perdele. Ce mi-ar plăcea să fiu şi eu acum acasă. Read More Transport de noapte

Povestioare

Soarele torid al dimineţii mă izbeşte în plină faţă. O lumină puternică şi un val de căldură ce pare menit special pentru mine îmi invadează camera. M-am trezit. Buimac, încă păşind legănat pe linia fină dintre viaţă şi visare, reuşesc să fac paşi până la cafetiera în care zace cafeaua de ieri, amară cu o aromă specifică de învechit. Încep să mă dezmeticesc, simt moleculele de cofeină cum difuzează prin toţi porii, îmi invadează simţurile şi mă trezesc cu un fior neaşteptat. O nouă zi se aşterne înaintea-mi. Read More Valea Plângerii

Gânduri de acum

Trăiesc şi retrăiesc. Îmi trasez linii unind puncte numerotate ca într-o carte cu jocuri de copii, căutând drumul cel mai scurt din punctul în care mă aflu până în următorul. Uneori mai şi ocolesc, ca să mai trag de timp. Îmi place acest joc, nu mă grăbesc să termin desenul să văd ce se ascunde în spatelor punctelor aglomerate pe fila albă. Uneori mă întorc prin puncte mai vechi, mai mult din greşeală şi totuşi de obicei intenţionat. Pentru că aşa vreau eu. Pentru că vreau să mai revizitez acele momente importante când am atins câte un punct cu număr rotund, sau acele momente în care am unit din greşeală două puncte care nu erau consecutive. Mi-aş dori să pot şterge şi să îndrept greşeala, să iasă la final un desen magnific, fără greşeli, dar din păcate m-am apucat să îl completez cu pixul. Read More Joc de copii

Gânduri de acum

24

Pe perete ceasul stă neclintit, limbile sale singurul mesager al trecerii timpului. Tic-tac în surdină, secundele se scurg precum picăturile de laudanum dintr-o sticlă aproape terminată. Mereu circular, mereu întorcându-se de unde a plecat pentru un nou început, altundeva, pentru altcineva, repetitiv, dar niciodată monoton, tic-tac ceasul cântă tactul cadenţat al vieţii. Secunde devin minute, devin ore, devin zile, devin luni şi ani şi secole pe nesimţite, timpul merge veşnic înainte pe o autostradă cu sens unic. Read More 24

Gânduri de acum

Noapte blândă cu stele strălucind timid din vârf de pensulă pastelată se aşterne peste natura mută, peste blocuri adormite şi asfalturi încinse. Noapte blândă cu nori albaştri răsfiraţi ascunşi în penumbra întunericului senin, printre luminiţele astrale, mistice, magice şi intangibile. Noapte blândă cu amintirea păsărelelor ce cântau de dimineaţă. Noapte blândă pictată pe un şevalet magnific din sufletul pictorului melancolic. Noapte blândă cu lună plină, aurie, magnet al gândurilor târzii şi sfetnic calm al sufletelor pierdute. Read More Noapte blândă

Gânduri de acum

I

O stradă scurtă şi îngustă vegheată de balcoane strâmbe în afara cărora atârnă rufele îngălbenite de uzură. Şi stropii apei de lighean, proaspăt îmbibată cu murdăria hainelor pe care tocmai le-a spălat, se scurg pe asfaltul neregulat, bătut de vânturile şi zăpezile anilor ce au trecut. Perdele întunecate împiedică ochii intruzivi de a pătrunde misterul sălaşurilor ce se ascund în clădirile roase de uitare. O uşă ferecată, cu un vizor străbătut de gratii veghează acest mic colţişor de istorie, în care timpul pare să fi stat în loc. Read More Pe strada sufletelor pierdute

Groapa imundă

Peste aleea visurilor se arcuiau copaci maiestuoşi. Crengile lor aplecate obosit sub greutatea frunzelor de un verde crud formau o boltă ocrotitoare călătorului timid prin viaţă. Dar vara a trecut, frunzele s-au desprins treptat şi şi-au găsit aşezământ peste aleea tăcută. O mare roşiatică se ridică înaintea mea, o ploaie de frunze de o graţie inefabilă se aşterne în faţa privirii mele mute de uimire. Aştept, savurez şi mă las purtat de peisaj către un tărâm depărtat, un tărâm al liniştii şi împăcării, un tărâm unde sunt doar eu… şi toamna. Read More Emoţie de toamnă

Gânduri de acum

Şi totuşi se învârte… Limba ceasului rotindu-se nerăbdătoare să ajungă iar de unde a plecat şi să o ia de la capăt, omul ce aşteaptă nerăbdător trenul destinului rotindu-şi privirea nedumerită către împrejurimile atât de cunoscute, autostrada vieţii ce porneşte si se termină în acelaşi loc, dar de fiecare dată pasagerii-s alţii… Toate se înscriu în circularitatea universală ce pare a ne guverna existenţele efemere şi neînsemnate. Read More Eppur si muove

Groapa imundă

Printre case, printre lumini, pe lână panouri, pe sub balcoane cu jardiniere înflorite, peste treceri de pietoni, sfidând semafoarele zboară tramvaiul ca un misterios călător. Mereu pe acelaşi drum, mereu privind aceleaşi împrejurări, se târăşte şi se clatină plictisit, sictirit de monotonia unei existenţe întru un singur scop. Un simplu utilitar, o creaţie umană cu un ţel clar definit şi orizonturi limitate se târăşte ca un vierme străbătând aceleaşi crestături ale aceleiaşi seculare scoarţe de copac, mereu căutând un orizont nou, dar veşnic incapabil de a-şi depăşi condiţia, veşnic împovărat de aceeaşi frustrare a limitării impuse de natura existenţei sale microcosmice. Întinzându-şi captatoarele precum braţele unui acrobat atârnându-se de două sârme, singurul lui sprijin si sursă de energie, păşind cu roţi ruginite pe aceleaşi şine, parcă cu fiecare an mai afundate în asfaltul încins, porneşte la drumul unei noi zile tramvaiul…

Read More Du-mă acasă, măi tramvai

Groapa imundă